„De la început cu SPOR”, un proiect care susține orășenii mutați la țară
Articol scris de: Policolor
Fenomenul migrației de la oraș la sat a căpătat amploare în ultimii ani. Neo-rurali, așa se numește noua generație de adepți urbani ai relocării la sate sau în orașe mai mici, care încep să aprecieze altfel o casă veche, un cadru de pat cu tăblie de lemn sau un scaun de fier ruginit.
De fapt, schimbarea fluxului de migrație internă a început în 1997. În ultimii ani, s-a accentuat, iar migrarea inversă, cea spre marile orașe, s-a diminuat spre deosebire de cea de la oraș la sat. Conform evaluărilor Băncii Mondiale în România, o bună parte din plecările din urban în rural au fost făcute în ruralul izolat, contrar trendurilor europene în care destinațiile de relocare sunt în zone cu infrastructuri dezvoltate de transport, sănătate și educație.
Sprijin și interes pentru noile comunități de la inceput cu spor
Campania „De la început cu Spor” nu doar documentează migrația internă, ci și vine în sprijinul neo-ruralilor Dar ce îi face pe oameni să lase marile orașe și avantajele lor în urmă? Asta urmărește să afle noua campanie „De la început cu Spor”, prin care Policolor și SPOR, în parteneriat cu redacția Lovedeco, intenționează să documenteze și să cerceteze subiectul. Mai mult decât atât, SPOR vine în sprijinul celor care parcurg drumul de la vorbe la fapte, de la dorința de a avea casa în care să le fie bine, la concretizare și oferă materialele necesare lucrărilor.
„Studiul pe care îl realizăm alături de D&D Research reprezintă o importantă și necesară radiografie a României de azi, ca să înțelegem acum ce putem face pentru un viitor mai bun, așa cum ni-l imaginăm de fiecare dată când le propunem clienților noștri produsele SPOR. De aici și susținerea unei campanii care își propune să afle poveștile celor care s-au relocat, să deruleze primul studiu de piață reprezentativ, dedicat fenomenului migrației interne și să contribuie cu materialele necesare – vopsea lavabilă de interior și exterior, lacuri și emailuri pentru lemn, piatră și metal – la finalizarea multor proiecte aflate în derulare acum”, spune Elena Curelaru, noul director de Marketing și Comunicare al Policolor S.A.
Poveștile celor care s-au mutat deja vor fi aflate în cadrul competiției organizate în Social Media pe canelele proprii, în parteneriat cu pagini și grupuri de Facebook create în jurul fenomenului de relocare. Printre acestea se numără Niște Orășeni, Oltenia de sub munte, De la Sat, Case și terenuri de la țară.
S-au alăturat campaniei și creatori de conținut care au propriile lor povești, de la visul împlinit de a avea o căsuță cu ponton în Maramureș, de la restaurarea căminului-zestre de nuntă din Jurilovca, la refacerea casei străbunicii din Slătioara, Vâlcea. Scriitorul Marius Chivu, DIY expert Gabi Ralea, creatorul de conținut cultural Ana Rubeli, fotograful Marian Sterea jurista Amalia Martiniuc sunt câteva dintre vocile campaniei.
Viața la sat și trendul DIY merg mână în mână
Printre efectele pe care le are această migrație din urban în rural se află și amplificarea trendului DIY. De multe ori, noua casă vine la pachet cu provocări și oportunități. Sunt necesare recondiționări, renovări și modernizări care, adaptate la specificul local, pot genera adevărate comori. Neo-ruralii sunt adepții acestui trend, iar o prispă sau un cerdac vechi pot deveni o terasă modernă tihnită. Lada de zestre și mobila veche pot fi transformate în obiecte de mobilier autentice, iar tapiseriile și covoarele pot fi readuse la gloria originală sau folosite ca decorațiuni pentru pereți.
„Dintre toate lucrurile pe care le iei cu tine când te muți de la oraș la sat, cele mai importante sunt mintea deschisă și convingerea că două mâini stângi nu există. Cu acestea în minte, vezi soluții creative și sustenabile acolo unde alții se blochează și îți poți transforma casa cum și cât îți trebuie. Așa consumi mai puțin, te costă mai puțin și faci mai mult pentru tine, dar si pentru lumea în care trăiești”, spune Gabriela Ralea, blogger și DIY expert.
Nu doar pereții, lemnăria și obiectele mai vechi capătă o nouă viață odată cu noii veniți la sat, ci și comunitatea locală. După mirarea inițială a sătenilor fața de interesul manifestat de orășeni pentru dulcețuri și sucul de roșii sau natură, comunitatea locală începe să se autovalorizeze și să protejeze producția locală.